Pe Cararile de Fier ale Paradisului Slovac - Preilom Hornadu
Slovensky Raj nu încetează să te uimească cu fiecare traseu. Dacă
prima noastră zi în paradisul slovac i-am dedicat-o traseului Sucha Bela, a
doua zi am fost chitiți pe Preilom Hornadu, cam tot la fel de lung dar și mai
spectaculos parcă decât Sucha Bela - sau e doar faptul că ne place nouă
Slovacia din ce în ce mai mult!
Pentru traseul menționat, detalii despre camping, hartă și condiții
răsfoiți primul articol:Sucha Bela, inima paradisului slovac.
Nu știu cum am reușit, dar nici unul dintre noi nu s-a trezit mai ca
omul de dimineață, așa că am deschis traseul de abia pe la ora 11. Problema nu
e lungimea traseului sau gradul de dificultate, ci faptul că este foarte
aglomerat și oricât ai vrea tu să mergi la pas mai alert, probabil e un pic
dificil să prinzi porțiuni unde poți depăși grupuri numeroase de turiști.
Așadar, porniți în traseu, am plecat din camping pe 2a Bandă Albastră
care trece pe lângă niște huțulușe imense, pe care absolut de înțeles că le-am
testat! Traseul începe prin pădure, o urcare ușoară, ajungi la un punct mic de
belvedere deasupra unui pod ce te trece pe partea stângă a râului de unde încep
scări, lanțuri și alte podețe!
Albia râului este foarte frumoasă, pe alocuri se îngustează, pe
alocuri mergi pe potecă prin pădure iar traseul în sine nu prezintă
dificultate. Ai părți mai alunecoase și scări mai abrupte dar dacă mergi cu
băgare de seamă ar trebui să fie foarte lejer.
Traseul albastru duce după traversarea canionului la un punct de răscruce
unde poți porni pe mai multe trasee: mai poți continua pe albastru o vreme
pentru a ajunge la vârful de stâncă de la altitudinea de 666 m, te poți
întoarce pe 9 galben, poți urca pe 8 garben sau 5a verde care merge în paralel.
După o scurtă dezbatere la pod, noi am ales să mergem pe 5a verde
pentru că era singurul traseu cu scări din acel punct și nici nu părea chiar
atât de aglomerat.
După vre-o 20 de minute am ajuns sus unde este din nou nod de trasee,
un restaurant unde nici gând să ne apropiem la cât de multă lume era, o capelă
cu statui curioase, o cetate și un loc de leneveală cu vedere spre Tatra!
Cetatea sau mai bine spus ruina
cetății ce a servit ca punct de refugiu și rezistență împotriva invaziilor
Tătare din secolele XII si XIV.
În interiorul cetății am dat și de fântâna vieții care aparent era cam
fără apă!
Cert este că locuitorii cetăţii chiar aveau un motiv bun să nu cedeze:
îmi imaginez cât de plăcut ar fi ca în fiecare dimineață să te trezești și
munții Tatra să îți dea binețe de la o aruncătură de băț.
Mănăstirea încă mai funcționează, dar călugării de acolo sunt mai deschiși și
oficiază slujbe în curtea bisericuței care este împrjmuită de sculpturi
realizate în trunchiuri de copaci ce își au rădăcinile încă bine înfipte în
pământ.
După o oră de perindat, lenevit
și asigurat burțile norii au decis pentru noi că poate e mai bine să pornim
spre camping și nu spre Stânca 666. Ceea ce am și făcut, am pornit înapoi pe
traseul marcat cu Bandă Roșie și numărul 3 pe hartă. O coborâre mai lungă dar
lină prin pădure pe drum forestier.
De sus, poți închiria bicicletă să cobori până în camping. Asta e bună
treabă că nu e nevoie să te chinui să îți urci bicicleta până sus ca mai apoi să
poți profita coborâre. Noi ne-am trezit un pic prea târziu și cei cu
bicicletele, probabil speriați și ei de ploaie au încărcat tot în mașină și
i-au dat la vale.
Așadar am ajuns la base camp am mers la o plimbare în Poprad și ne-am
culcat cu speranța că ploaia ce tocmai se așternuse să își încheie activitatea
până spre dimineață.
Traseu
Distanța:12 km
Diferența de nivel: aprox 400 m
Timp: 5 ore jumătate petrecute pe el - asta desigur incluzând pauza de
masă de la cetate și sesiunile interminabile de poze!
Marcaj: 2a Bandă Albastră de la Camping, la pod intri pe 5a Bandă
Verde și de la cetate/restaurant pornești pe 3 Bandă Roșie care te aduce înapoi
la camping.
Pe Cararile de Fier ale Paradisului Slovac - Preilom Hornadu
Reviewed by Karina
on
miercuri, mai 21, 2014
Rating:
Niciun comentariu: