Primul meu zbor cu parapanta!
Sunt ceva anişori de când tot visez eu la a zbura cu parapanta şi în sfârşit am reuşit să bifez şi asta la mijloc de Octombrie. Dacă nu aţi încercat încă, vă spun cu mâna pe inimă că este ceva ce trebuie făcut în viaţă!
Ca şi orice sport de genul este destul de costisitor iar experienţa nu este foarte ieftină nici pentru o aventură la tandem. Preţurile pentru un zbor cu parapanta în tandem sunt undeva între 50 şi 150 de euro la noi în ţară în funcţie de durata zborului şi extra-opţiuni adică, dacă vrei şi video sau poze.
Partea financiară este main reason-ul pentru care nu am zburat până acum însă tura asta pot spune că a fost sponsorizată de Toluna, compania în care îmi petrec bună parte din zi de luni până vineri (de regulă). Practic, am câştigat nişte bănuţi la un concurs intern de office design sau mai bine spus re-branding iar astfel am pus mâna pe telefon şi mi-am aranjat zborul!
Dorinţa arzătoare era să zburăm de la Bâlea însă am schimbat un pic planul pentru că vântul nu a chiar lucrat cu şi pentru noi în acest sens. Am zburat de la Păltiniş la recomandările calde ale căpeteniei noastre de zbor, unul dintre veteranii parapantei româneşti, cu experienţă de peste 20 de ani de zbor.
Excursia noastră cu titlu de weekend prelungit a început de joi când am plecat spre Sibiu unde am şi înnoptat (mulţumim Tudor de găzduire! :) ). Unii, mă gândesc că v-aţi prins cine, s-au mai tot trezit din oră în oră nerăbdători.
A răsărit şi soarele aşa că m-am furişat din pat să surprind nişte cadre demne de invidiat - fain răsăritul ăsta sibian, am şi stat pe gânduri câteva momente analizând o posibilă relocare… dar momentan rămânem la buletine de Timişoara.
Am mai stat un pic în pat căci încă nu mişuna nimeni prin casă şi am aşteptat cuminte ora 11 când trebuia să vorbim cu Vali. A venit ora, a venit şi Vali am plecat şi noi cu un papuc off-road care în ciuda miilor de kilometri şi a aspectului te poate duce prin toţi coclaurii.
Şi am ajuns la locul cu pricina, se întinde şi aripa parapantei care îmi pare imensă, începe şi inima să îmi bată mai tare: chiar facem asta!!! Dar apoi se mai domoleşte căci stăm ceva vreme să aşteptăm vânt bun, timp în care mai povestim una alta.
No bun, se pare că începe uşor uşor să adie şi vântul din direcţia bună deci punem echipamentul punem şi inima la pompat primesc instrucţiunile de decolare, montăm camera, unu, doi trei şi…. fugi!
Tot luăm altitudine, lumea pare tot mai mică şi noi tot mai aproape de soare! Mă bucur de zbor şi de emoţii, senzaţia este excelentă, nu auzi decât şuieratul vântului, nu simţi decât aerul aspru şi nu te gândeşti decât la cât de frumos este!
Experienţa asta trebuie repetată, nici nu am început să coborâm şi deja mă gândesc că mai vreau!
Încet, încet ne apropiem şi de momentul aterizării de sus văd o pajişte plină de văcuţe care pasc în tihnă şi un cal negru care se uită mirat la drăcia de pe cer care tot pierde altitudine în spirale - nu am poze întrucât al doilea Go Pro cu băț a ajuns doar la al doilea zbor dar se poate observa în video de mai jos.
Şi primesc semnalul să mă pregătesc să dau din picioare căci urmează să aterizăm. Aşa repede? Mi se pare că ne apropiem cu viteză de sol şi încă nu reuşesc să înţeleg cum e posibil să alerg eu aşa de repede şi evident că simt solul, încerc să alerg Vali îmi spune fugi fugi fugi dar după vreo şase paşi mă împiedic şi pic dar nu mă las, mă ridic repede şi alerg din nou… un pic prea târziu totuşi! Fuuuuhhhhh! Fain fu!
Partea şi mai comică, îmi pun bazele în Alex să spele ruşinea familiei dar el reuşeşte aceeaşi manevră după vreo tot atâţia paşi! Clar, el nici nu s-a mai ridicat a rămas în fund cu scuzele de rigoare!
Experianţa e desăvârşită, suntem amândoi cu rânjetul până la urechi şi inimi săltăreţe! Aşa ne-am sărbătorit aniversarea de doi ani şi trei luni împreună! Până acum, cea mai memorabilă!
După o mică tolăneală la soare şi o poveste cu nea văcarul satului curios şi el de un zbor, am purces spre Bâlea căci aventura noastră de weekend nu s-a încheiat încă. Mai dăm o tură prin centrul Sibiului, asistăm la debutul raliului, ne oprim şi la ceva gustare şi apoi ne lansăm pe renumitele serpentine ale Transfăgărăşanului.
Mâine urmează să urcăm spre Negoiu şi să înnoptăm la Călţun, lângă lac iar pentru asta hotărâm să dormim în maşină pentru a evita treaba cu roua şi cort împachetat ud. Aşa că am botezat şi maşina am rabatat banchetele din spate şi am dormit boiereşte aproape (tot mai mult iubim maşinuţa asta!) cu un ultim view de cer înstelat!
Bine de ştiut pentru zborul cu parapanta la tandem:
- Trebuie musai să ai bocanci
- Este recomandat să ai ceva îmbrăcăminte tip windstopper mai ales pentru zborurile de durată mai lungă sau altitudine mai mare
- Nu strică nişte ochelari de soare - buni şi pentru vânt
- Nu ai nevoie de pregătire specială, un simplu instructaj de zece minute will do the thing
- Dacă nu ai un Go-Pro al tău, ia şi un stick cu tine pentru a primi filmarea.
- Pregăteşte-te sufleteşte pentru că deşi ai o rezervare făcută acest sport este 100% influenţat de condiţiile atmosferice iar dacă ele nu sunt exact aşa cum trebuie, nimeni nu se riscă la zbor. Astfel că totul ţine de noroc, lucrurile pot decurge conform planului sau toată distracţia se amână.
Primul meu zbor cu parapanta!
Reviewed by Karina
on
joi, octombrie 23, 2014
Rating:
Niciun comentariu: