La Pedalat Prin Muntii Apuseni: Trasee de Bicicleta şi Locuri de Campat

Vara asta chiar a fost aşa cum ne-am dorit: plină de călătorii şi mai mult, călătorii reuşite! Nici bine nu ne-am întors din concediul din Croaţia şi Muntenegru că am pus deja la cale ieşirea de 15 August: pedalare prin Apuseni. Şi pentru că astrele s-au aliniat perfect am plecat în formaţie mare cu Vlad, Cristina, Iulă şi Andreea. Woohoo!

#girlpower :p

---

Day 1: Pedalare prin Cheile Ordâncuşei - Pestera Scărişoara

Echipaţi şi cu chef de pedalare am plecat în şir indian spre Cheile Ordâncuşei. Planul era făcut de mult. Noi mai fusesem pe aici prin 2014 însă cu maşina iar încă de pe atunci am zis clar că ăsta e drum de făcut pe două nu pe patru roţi. And here we are!

Trecem deci pe drumul 75 ce şerpuieste spre Gârda de Sus apoi facem stânga după Casa Danciu, prin mijlocul bâlciului de weekend instalat absolut prost pe marginile drumului. Haos mare, oameni peste tot, tarabe pline cu mizerii de tot felul, poliţişti ce încearcă să împace şi traficul şi bişniţa  ... mă rog, trecem în sfârşit şi intrăm pe drumul îngust (cam o bandă jumătate) prin Cheile Ordâncuşei. Cheile sunt printre cele mai înguste din România şi drumul este spectaculos.

Ca obiective majore ar fi Peştera Poarta lui Ionele şi Peştera Gheţarul de la Scărişoara. Amândouă au taxă de vizitare şi merită vizitate. Noi le-am bifat în ediţia anterioară aşa că acum ne-am văzut de pedalat.

Mai mult de jumătate din traseu este pe urcare însă este o urcare destul de lină şi o coborâre mai abruptă cu care reuşim să îi motivăm pe toţi.

Pentru că am pornit cu timp şi chef de vorbă ne-am oprit undeva pe dealul Ordâncuşei să luăm şi prânzul şi să ne bucurăm de aer curat apoi a urmat coborârea în forţă pe partea cealaltă. Excelentă tura şi mai ales ultima parte.

Notă: noi am fost claxonaţi mai tot drumul de cei care nu aveau loc de noi pe stradă cu maşinile. Din păcate se circulă cu viteză pe chei şi mulţi şoferi sunt bizoni în trafic (îi cer scuze animalului). Circulaţi cu ochii în patru spre binele vostru.

Drumul este unul de şosea, pe alocuri mai accidentat, pe alocuri ca în palmă. Recomandare frâne bune pentru coborâre, cască şi mănuşi de bicicletă.

Detalii tehnice despre traseu

• Distanţă parcursă pe bicicletă: 32 km
• Timp: 4 ore 30 minute
• Timp de pedalare efectiv: 3 ore
• Diferenţă de altitudine cumulată: +/- 1000 m
• Cote de altitudine: 750 - 1320 m
• Viteză maximă atinsă: 64 km/h
• Viteză medie: 10 km/h

GPS Track MapMyRide

---

Day 2: Pedalare On şi Off Road Glăvoi - Padiş spre Doda Pilii

După prima noapte am schimbat campingul şi zona de interes. Aveam în vizor zona Padişului şi mai exact o pedalare pe drumul ce duce de la Glăvoi spre Lacul Fântânele. Am trăit cu impresia că drumul ce tranzitează Apusenii de la West la Est este tot asfaltat însă noup, asfaltul se încheie brusc undeva după Padiş şi înainte de Molhaşuri. Well, pentru că eu credeam că avem asfalt pe meniu am plecat târziu ne-am mai întins la poveşti de mic dejun cu restul de oameni care au capitulat după prima zi de pedalat şi s-au reprofilat pe hiking uşor.

Când am văzut că mai avem o grămadă de drum şi asfaltul împreună cu viteza de pedalare ne cam părăsesc am realizat că tura asta nu va fi cea planificată. Dar de amorul artei am mai pedalat ceva pe drumul de pământ / piatră ce duce spre Doda Pilii (strange name). Am ajuns undeva la jumătatea distanţei dintre Padiş şi Doda Pilii (yup, definitely strange name) şi am făcut cale întoarsă.

Scurt stop în zona Padişului pentru plăcinte şi shopping de gem de zmeură! mmmmmm

Ce nu am ştiut la întoarcere a fost că am trecut pe lângă Molhaşuri şi nu le-am vizitat. Next time I guess. Pentru cine nu ştie, Molhaşurile - treabă interesantă. Practic avem aici un complex de turbării, o zonă mlăştinoasă bogată în vegetaţie. Turba are grosime de peste un metru iar din loc în loc apar nişte ochiuri de apă ce arată ca nişte tăuri negre fără fund (pot ajunge şi până la 7 m adâncime).

Pentru acest traseu ai nevoie de un MTB şi ceva timp la dispoziţie. Partea de şosea este faină dar partea spre Doda Pilii nu prea entuziasmantă sub aspectul peisajului.

Detalii tehnice despre traseu

• Distanţă parcursă pe bicicletă: 31 km
• Timp: 4 ore
• Timp de pedalare efectiv: 3 ore
• Diferenţă de altitudine cumulată: +/- 600 m
• Cote de altitudine: 1000 - 1350 m
• Viteză maximă atinsă: 49 km/h
• Viteză medie: 9.5 km/h

GPS Track MapMyRide

---

Day 3: Pedalare spre Peştera Urşilor

Ziua cu întoarcerea acasă...but first, un pic de mişcare spre Peştera Urşilor. Am împachetat toate cele şi am coborât cu maşina până în Pietroasa. De aici am scos bicicletele şi am plecat la o pedalare pe şosea spre Peştera Urşilor.  Drumul este pitoresc, lejer şi perfect de o plimbăreală. Destul de liber, destul de larg şi destul de bun.

Am urcat până la peşteră dar de vizitat am lăsat-o pentru altă dată. Turul durează cam 45 min şi nu prea ne vedeam să lăsăm bicicletele singurele atâta timp. Aşa că am coborât şi ne-am oprit la Muzeul Etnografic La Fluturi din Chişcău. Muzeul particular e doldora de obiecte vechi şi foarte vechi colecţionate cu timp, răbdare şi pasiune de Aurel Fluture. Accesul se face liber fără taxă însă fie faceţi o donaţie fie achiziţionaţi ceva suvenir pentru a ajuta la menţinerea muzeului.

Am luat prânzul la Pensiunea Casa Urşilor, un restaurant cu terasă mare de lemn înaintea localităţii Brădet. Mâncare ieftină şi bună.

Detalii tehnice despre traseu

• Distanţă parcursă pe bicicletă: 26 km
• Timp: 3 ore
• Timp de pedalare efectiv: 2 ore
• Diferenţă de altitudine cumulată: +/- 270 m
• Cote de altitudine: 320 - 510 m
• Viteză maximă atinsă: 38 km/h
• Viteză medie: 12 km/h

GPS Track MapMyRide

Unde dormim?

Camping La Dănuţ - Gârda de Sus

Infrastructura turistică din România, oh well... not much to tell about. Am tot cotrobăit pe net să găsim un camping în zonă dar mai nimic în afară de Mama Uţa care nu prea arăta grozav şi nici nu pricep unde ar fi zona de camping, dar am pornit şi în cele din  urmă am găsit o variantă mai bună.

Sigur, nu prea aveţi cum să daţi de informaţii pe net însă La Dănuţ (oh cât mă enervează numele prefixate cu "la") există şi oferă un ditamai locul de campat, duş cu apă caldă şi toalete. Curăţenia e curăţenie şi preţul e acceptabil: 30 de lei / noapte pentru două persoane cu cort şi maşină. Gazda mai are nevoie de ceva cursuri de iniţiere în comunicare şi relaţii cu publicul însă având în vedere că nu prea sunt opţiuni în zonă am tolerat.

Campingul este situat pe partea dreaptă a drumului (direcţia Arieşeni Gârda de Sus) imediat după Pensiunea Mama Uţa. Click aici pentru a deschide Google Maps.

Zona de camping Glăvoi

Cu bune, cu rele, la Glăvoi ar fi unul dintre cele mai frumoase locuri de campat de prin zonă. Poiana este absolut mirifică şi nu aduce altceva decât zâmbete şi armonie la prima vedere. Problema vine mai apoi când dai de maldăre de hârtie igienică, şerveţele şi alte "om made" chestii deloc plăcute vederii.

Treaba stă aşa, degeaba avem o zonă frumoasă dacă nu investim câtuşi de puţin în ea. La Glăvoi în poiană sunt zilnic zeci, poate chiar sute de oameni şi totuşi nu este toaletă. Nu vorbesc de duşuri şi alte facilităţi "rare" occidentale dar oameni buni dacă nu se face nimic acolo literally vom păşi pe drumuri de "rahat". Există o singură toaletă a unuia dintre localurile de acolo. Adică dacă faci consumaţie la ei poţi beneficia de o şedinţă pe tron. E ok că avem şi asta însă clar nu e suficient.

Nu am reuşit să aflu de ce anume în zonă nu se face un camping în adevăratul sens al cuvântului. Dacă este o problemă de stat/legislaţie sau ce altceva împiedică realizarea pentru că mă îndoiesc grav că nu ar fi interes pentru aşa ceva în zonă sau cineva cu putere financiară de a deschide un camping.

Ok, deci pe scurt despre Glăvoi:

• Se poate ajunge cu orice tip de maşină (excludem aici măiestriile tunate şi cu burta pe sol). Şoseaua este nouă şi în stare bună iar cei trei km de drum de piatră destul de ok. Se merge încet, pe alocuri cu mare grijă dar e în regulă.  
• Camparea/parcarea este gratuită facilităţi zero
• Avem punct de Salvamont chiar în camping
• Izvor cu apă excelentă de băut (lângă Salvamont) şi un râu
• Se pot servi băuturi şi mâncare la cele câteva tarabe/căbănuţe cu caracter sezonier la preţuri decente
• Există panori de informare turistică pentru trasee
• Cu semnalul pentru telefon stăm cam prost aici fiind o zonă depresionară însă posibil să mai prinzi câte o liniuţă pe ici pe colo

Plăcinta de la Glăvoi ... omniomniom!

Pentru a încheia fără un gust amar, vă îndemn cu drag la traseele din zonă fie că le faceţi pe bicicletă sau pe jos, Munţii Apuseni sunt un tărâm aparte al ţării şi frumuseţea lor este copleşitoare.