Dolomiti: Via Ferrata Tridentina (3B)
Unul dintre traseele de via ferrata celebre din DOLOMITI, Tridentina este un must do pentru pasionații de experiențe
alpine.
Moderat de dificil, traseul încântă cu priveliști minunate și îți dezvăluie
subit frumusețea Dolomiților.
Via Ferrata Tridentina - Detalii despre traseu
Această ferrată era pe lista noastră de anul trecut (aka
Dolomiti 2017) însă cum am avut ghinion cu vremea, nu am apucat să o facem.
Tura asta am ales traseul pentru a treia zi și prima ferrată din concediu
pentru că aveam o prognoză dubioasă și era singurul traseu care părea să se
plieze bine: dimineață impecabilă (după furtuna de azi noapte) – ploaie la
prânz și după amiază cu soare și nori.
Am plecat din Canazei pe la 8 fără ceva și aveam cam 30-45 minute de
serpentine non-stop până la locul de unde lăsam mașina. Am ajuns iar parcarea
din
Passo Val Gardena
era deja pe jumătate plină. Există și oameni mult mai matinali ca noi aparent.
La ora 9 după toate foielile am început și noi traseul.
Approach-ul este de vreo 10 minute, te poți echipa de la mașină lejer ca să nu
ai treabă acolo unde se oprește toată lumea la echipare.
Ferrata începe cu o
urcare ușurică, iar în sus, cât vedem cu ochii, e plin de lume. Clar o ia ceva timp toată treaba; în ghid ei estimează că ferrata durează vreo 3-5 ore în
funcție de gradul de aglomerare.
După o ușoară încălzire este o scurtă porțiune fără cabluri (no worries,
totally safe). Am avut un pic emoții că este un 3B și îmi aduc aminte de anul trecut că m-am cam pompat un pic pe 3B-ul
Via Ferrata Etorre Bovero. Suplimentar, asta pare mult mai lungă decât Etorre Bovero.
Reluăm secțiunea de cabluri. Deși pe alocuri stânca este încă
udă prizele sunt excelente și nu întâmpinăm absolut nicio porțiune care să
ridice probleme. Traseul este echipat cu cabluri, pitoane și în general prize
foarte convenabile și generoase.
Pe prima porțiune a traseului avem în permanentă vedere amplă spre
Val Gardena, iar peisajele sunt minunate. Avem și timp să le admirăm
căci ritmul cu de urcare este unul lejer. Oricum știm că Tridentina este una
dintre cele mai populare trasee de aici, ne-am asumat asta.
Avem și o ditamai cascada care ne acompaniază mai tot traseul.
Peisajul clar nu te plictisește. Ultima porțiune a ferratei este cea mai
solicitantă dar chiar și așa mie nu mi s-a părut prea complicat. Dar dacă
totuși aveți rețineri există o variantă de ocol ce urcă pe grohotiș direct la
cabană. S-au mai triat câțiva oameni dar traseul tot era aglomerat.
Finalul este cu totul spectaculos căci treci o
punte de lemn ce este suspendată între două stânci cu un abrupt de
câteva sute de metrii sub tine. Am așteptat mult această trecătoare. E unul
dintre locurile acelea în care trebuie să ai măcar o poză.
După pod imediat se încheie și ferrata și mai urmează o urcare lejeră până la
Rifugio Al Pisciadu
pe potecă. Cu toată tărășenia am făcut exact trei ore până sus. Not Bad!
La refugiu facem o mică pauză să mâncăm ce aveam la pachet (economic!) și apoi
intrăm să stăm la o cafea. Dacă e ceva ce nu pot să refuz e asta.
Ador să beau cafea la cabanele de la munte – după efort un premiu bine
meritat. Afară se cam strâng nori... nu arată bine. La vreo 10 minute începe
brusc să toarne și să îi dea cu grindină! Ohlala ce sincron reușit! Așa am
scăpat ca prin urechile acului de ploaia prognozată de la prânz. Lucky us!
Am scos nasul din cabană când ploua mai încet pentru a nu pleca deodată cu
puhoiul de oameni care așteptau să se oprească total și care aveau aceași
destinație ca noi.
Pe coborâre am dat peste neașteptat: cabluri, abrupt ca naiba și rocă udă.
Combo bun! Ne împachetasem deja echipamentul de ferrată (eu am ținut totuși
mănușile) dar oricum nimeni nu-l mai folosea.
Am coborât încetuț cu fața la stâncă pe poteca 666A (satanică, după
nume). Nu e ușoară coborârea însă cablul acesta este bine alocat acolo. M-am bucurat maxim
de el. După ce am încheiat cu cablurile a urmat restul de coborâre prin
grohotiș, zig-zag-uri infinite. La cabană scria că
facem 1 ora și 30 de minute până jos în parcare. Clar atât am și făcut, fără
performanțe.
Am ajuns la mașină un pic obosită dar super fericită pentru alegerea făcută.
Este un traseu frumos ce își merită pe deplin renumele.
Detalii Tehnice Traseu Tridentina
Durată: 5 h
Distanță: 4.5 km (circuit)
Diferență de nivel: +/- 850 m (hike + vf)
Altitudine minimă/maximă: 1950/2585 m
Marcaj: poteca nr. 666A VF: Tridentina VF Dificultate: 3B sistemul de clasificare Smith and Fletcher Echipament strandard de Via Ferrata necesar Surse de Apă/Mâncare: cabana Ghid: The Dolomites - James Rushforth Traseu GPS Wikiloc |
PS: este un pic de eroare de GPS în traseu (pe coborâre ... it went wild) dar vă poate ajuta să vă orientați. În Italia, generally speaking am cam avut probleme cu GPS-ul telefonului.
Dolomiti: Via Ferrata Tridentina (3B)
Reviewed by Karina Isar
on
duminică, iunie 21, 2020
Rating:
Niciun comentariu: